I'm a rookie crime scene investigator
Pentru ca era vineri dimineata, eram mahmura si ma simteam de parca ma lovise autobuzul, recunosc ca mi-a fost cam greu sa ma urnesc. Cred ca singurul motiv pentru care m-am dat jos din pat - si am citit cateva chestii prin feed reader ca sa ma trezesc, dar nu-mi amintesc decat un articol despre sobolanii din New York - a fost ca imi cumparasem deja bilet si 8 lire nu-s de aruncat pe aici.
Dar m-am dus pana la urma. La Expozitia CSI, ca un geek pitic ce sunt. Singura, ca nu l-as fi luat cu mine decat pe fratele senesepeist care, din pacate, se lupta cu Stiintele Politice in Bucuresti momentan, deci nu prea era accesibil.
Si pentru ca aveam ochii rosii, de betie cu rom (de ce naiba beau toti rom pe aici???), mergeam incet si atent, fiindca aveam senzatia ca o sa ma sparg daca ma ciocnesc de un perete, si vorbeam rar si fara vlaga, oamenii or fi crezut ca sunt suparata. S-au purtat asa frumos cu mine, incat sentimentul de compasiune era aproape fizic, ma invaluia ca un cocon cald si penibil. Bine ca am rezolvat crima, mi-am recuperat ceva din respectul de sine :)
Toata ideea expozitiei e ca tre sa faci tu pe CSI-ul. La intrare iti dau o foaie cu niste chestii pe care trebuie sa le completezi - ala e raportul pe care il predai la sfarsit. Iti alegi o crima (ai trei variante) si incepi investigatia. Intai vezi locul crimei , dupa aia mergi prin diverse laboratoare unde te uiti in telefonul gasit in poseta victimei, compari amprente, deduci ora mortii analizand prin microscop o larva de musca, si tot felul de alte joculete amuzante. In fiecare laborator ai tot felul de informatii misto de citit (chestii pe bune, despre cum se fac toate analizele), si vezi niste filmulete cu oameni care chiar sunt specializati din domeniile alea.
Evident, indiciile sunt la mintea cocosului, iar la sfarsit, cand predai raportul (adica bagi raspunsurile intr-un calculator), seful (Gil Grissom din CSI Las Vegas) iti spune ca esti cea mai noua stea din departament. Si-ti da si o diploma pe care scrie ca esti "rookie crime scene investigator" sau ceva de genul asta, dar eu n-am, ca trebuia sa apas pe un buton pentru ea si la calculatoru meu nu mergea butonul.
Si, desi toata chestia e facuta asa, cam pentru americani prosti (adica nici informatiile reale nu sunt ceva ce sa nu fi invatat la fizica, chimie sau biologie in liceu, sau pur si simplu uitandu-te la o tona de balarii cu detectivi), ideea mi se pare faina. Pentru ca, intr-un fel foarte vag, te face sa intelegi ca toate serialele astea nu se bazeaza pe hocus pocus. Desi, chiar si ei recunosc, intervalele de timp nu sunt tocmai exacte (e modul elegant de a o spune - o analiza de ADN poate dura si cateva luni), si, na, nu toti membrii echipelor sunt frumosi si destepti si cu dinti stralucitori. De fapt, savantii aia din filmulete erau aproape toti batrani, cheliosi sau oricum, cu fete nu tocmai movie-friendly.
Mi-am amintit ca atunci cand eram mica, voiam sa ma fac agent FBI, pentru ca eram mare fan X Files :) Ceea ce nu s-a schimbat nici pana azi, cand am terminat toate sezoanele si filmele si cartile si am poster cu I Want to Believe. Practic, daca ar fi sa ma iau dupa Comic Diva, X Files ar fi the love of my life. CSI-urile sunt doar niste one night stand-uri. Adica de obicei schimb canalul inainte de sfarsit pentru ca stiu ce se intampla in ultimele 3 minute si, ca in orice one night stand, trebuie sa pleci pe furis ca sa eviti momentul penibil de a doua zi dimineata :)
Dar m-am dus pana la urma. La Expozitia CSI, ca un geek pitic ce sunt. Singura, ca nu l-as fi luat cu mine decat pe fratele senesepeist care, din pacate, se lupta cu Stiintele Politice in Bucuresti momentan, deci nu prea era accesibil.
Si pentru ca aveam ochii rosii, de betie cu rom (de ce naiba beau toti rom pe aici???), mergeam incet si atent, fiindca aveam senzatia ca o sa ma sparg daca ma ciocnesc de un perete, si vorbeam rar si fara vlaga, oamenii or fi crezut ca sunt suparata. S-au purtat asa frumos cu mine, incat sentimentul de compasiune era aproape fizic, ma invaluia ca un cocon cald si penibil. Bine ca am rezolvat crima, mi-am recuperat ceva din respectul de sine :)
Toata ideea expozitiei e ca tre sa faci tu pe CSI-ul. La intrare iti dau o foaie cu niste chestii pe care trebuie sa le completezi - ala e raportul pe care il predai la sfarsit. Iti alegi o crima (ai trei variante) si incepi investigatia. Intai vezi locul crimei , dupa aia mergi prin diverse laboratoare unde te uiti in telefonul gasit in poseta victimei, compari amprente, deduci ora mortii analizand prin microscop o larva de musca, si tot felul de alte joculete amuzante. In fiecare laborator ai tot felul de informatii misto de citit (chestii pe bune, despre cum se fac toate analizele), si vezi niste filmulete cu oameni care chiar sunt specializati din domeniile alea.
Evident, indiciile sunt la mintea cocosului, iar la sfarsit, cand predai raportul (adica bagi raspunsurile intr-un calculator), seful (Gil Grissom din CSI Las Vegas) iti spune ca esti cea mai noua stea din departament. Si-ti da si o diploma pe care scrie ca esti "rookie crime scene investigator" sau ceva de genul asta, dar eu n-am, ca trebuia sa apas pe un buton pentru ea si la calculatoru meu nu mergea butonul.
Si, desi toata chestia e facuta asa, cam pentru americani prosti (adica nici informatiile reale nu sunt ceva ce sa nu fi invatat la fizica, chimie sau biologie in liceu, sau pur si simplu uitandu-te la o tona de balarii cu detectivi), ideea mi se pare faina. Pentru ca, intr-un fel foarte vag, te face sa intelegi ca toate serialele astea nu se bazeaza pe hocus pocus. Desi, chiar si ei recunosc, intervalele de timp nu sunt tocmai exacte (e modul elegant de a o spune - o analiza de ADN poate dura si cateva luni), si, na, nu toti membrii echipelor sunt frumosi si destepti si cu dinti stralucitori. De fapt, savantii aia din filmulete erau aproape toti batrani, cheliosi sau oricum, cu fete nu tocmai movie-friendly.
Mi-am amintit ca atunci cand eram mica, voiam sa ma fac agent FBI, pentru ca eram mare fan X Files :) Ceea ce nu s-a schimbat nici pana azi, cand am terminat toate sezoanele si filmele si cartile si am poster cu I Want to Believe. Practic, daca ar fi sa ma iau dupa Comic Diva, X Files ar fi the love of my life. CSI-urile sunt doar niste one night stand-uri. Adica de obicei schimb canalul inainte de sfarsit pentru ca stiu ce se intampla in ultimele 3 minute si, ca in orice one night stand, trebuie sa pleci pe furis ca sa eviti momentul penibil de a doua zi dimineata :)
Comments
Post a Comment